Munti | Muntii Bucegi | Harta Muntii Bucegi
Relief - Muntii Bucegi | Relieful Muntii Bucegi
Relieful Muntii Bucegi:-la 1.800-2.400 m altitudine s-a dezvoltat o larga suprafata structurala, cunoscuta sub numele de Platoul Bucegilor, care este terminat cu un front de cuesta, puternic fragmentat, ce formeaza abruptul prahovean al Bucegilor. Relieful acestei culmi principale se caracterizeaza prin pereti stancosi inalti, brazdati de vai si hornuri adanci inchise de numeroase brane, creste ascutite si zimtate, inaltate intre adanci vagauni ale vailor;
-platoul Bucegilor este larg de 1-3 km si se desfasoara pe o lungime de 10 km. Strabatut de paraul Izvorul Dorului care isi trage apele de sub creasta Babele, acest areal se desparte in doua siruri paralele de inaltimi: spre rasarit sirul prahovean si spre vest cel ialomitean;
-sirul prahovean este alcatuit din munti care descresc de la nord la sud: Costila (2.489 m), Caraiman (2.384 m), Jepii Mici. (2.143 m), Jepii Mari, (2.075 m), Piatra Arsa (2.044m), Furnica (2.102 m), Coltii lui Barbes (2.029 m);
-intre Costila si Piatra Arsa sirul are aceasi orientare si intregul versant prahovean este stancos si abrupt. De la Piatra Arsa versantii exteriori dinspre Sinaia sunt mai putin stancosi si cu o inclinare generala mai mica;
-sirul ialomitean este format din Babele (2.292 m), Cocora (2.182 m), Laptici cu varfurile Pietrosu (1.932 m) si Laptici (1.872 m), Blana (1.875 m), Nucetu (1.861 m);
-nu departe, la sud de Varful Vanturisul, se afla limita platoului Bucegilor, deasupra izvoarelor Vaii Carpinisului (afluent al Ialomicioarei);
-Masivul Bucegi prezinta evidente urme ale glaciatiunii cuaternare (Valea Gaura, Valea Cerbului etc.) si numeroase fenomene periglaciare (grohotisuri, custuri, morene, nise nivale, rauri de pietre etc.);
-in Muntii Bucegi apar fenomene carstice datorita calcarelor cu lapiezuri (santuri de scurgere neregulata), doline (stagneaza zapezile mai multa vreme), chei, vai stramte si pesteri care au o evolutie foarte complexa;
-in lungul Ialomitei, apar in benzile de calcar o succesiune de chei si bazinete precum: Cheile Ursilor-Pesteri si bazinul Padina, Cheile Tatarului Mic, bazinetul dintre Tatare si Cheile Tatarului Mare, bazinetul Bolboci si Cheile Zanoaga Mica, bazinetul Scropoasa si Cheile Orzei, bazinetul Dobresti si cheile cu acelasi nume.