Orase | Cernavoda | Harta Cernavoda
     Istoric - Cernavoda |

Istoric - Cernavoda

Istoric Cernavoda:
-la sud de oras au fost descoperite mai multe asezari si necropole datand din Neolitic, de la inceputul Epocii fierului, din perioadele elenistica si romana. Pe Dealul Columbia a fost descoperit (1954-1958) un cimitir de inhumatie cu circa 400 de morminte in care s-au gasit schelete umane, topoare din piatra, ofrande, vase din ceramica si figurine feminine specifice Culturii Hamangia (mileniile IV-II i.Hr.), intre care si celebrul grup de figurine, din lut ars, „Ganditorul si perechea lui“ (ministatuete avand o inaltime de 13 cm), in dreptul insulei Hinog;
-pe terasa de pe dreapta Dunarii, s-a descoperit ceramica elenistica din secolele III-II i.Hr., fapt ce a condus la ipoteza ca asezarea elenistica, cunoscuta sub numele Axiopolis, ar fi fost intemeiata de Lysimachos (regele Traciei). Axiopolis s-a dezvoltat inca din perioada preromana, ca cetate geto-daca ce intretinea legaturi comerciale cu orasele grecesti de pe tarmul Pontului Euxin (Histria, Tomis, Callatis), iar apoi, in epoca romana, ca centru militar si mare oras, fiind mentionat in toate izvoarele literare care aminteau de cetatile de la Dunarea de Jos;
-in secolele IV-VII d.Hr. exista aici o asezare fortificata, de forma pentagonala, cu zid de incinta si doua porti, cu o fortareata triunghiulara, o bazilica in centrul cetatii, un edificiu cu coloane - probabil un templu. Peste aceasta asezare s-a suprapus, partial, o cetate feudala timpurie (secolele IX-X), putin cunoscuta, care avea in incinta o bisericuta, iar in afara zidurilor o alta biserica, funerara, cu un cavou anexat;
-in perioada stapanirii otomane (1417-1829), localitatea a fost numita Bogazehioi (in traducere: Satul de la varsare), iar in secolul XIX, capata numele slav de Cernavoda, ceea ce reprezinta traducerea numelui Carasu („apa neagra“), purtat de raul care se varsa in Dunare la sud de oras (Carasu in limba turca insemnand de fapt tot „apa neagra“).